Cum vei reacționa când copilul tău îți va spune „Te urăsc!” ?

Cum vei reacționa când copilul tău îți va spune „Te urăsc!” ?

Mi-a povestit recent o mămică cum a simțit că s-a zguduit podeaua cu ea când a auzit aceste cuvinte de la copilul ei. Da, aceste două cuvinte vor pica ca un trăsnet asupra părintelui însă ghici ce, copilul tău este un copil normal și este sănătos să reacționeze astfel. Pe moment te va lovi așa tare încât nu vei ști cum să reacționezi, vei vrea să țipi, să urli și să te comporți la fel de imatur ca și copilul tău, însă crezi că este potrivit să reacționezi așa?

În loc să te învinovățești, deoarece copilul tău a făcut ceea ce au făcut probabil toți copii din lume, ceea ce trebuie să faci cu adevărat este să iți păstrezi calmul și să te gândești la modul în care trebuie să răspunzi copilului tău atunci când iți spune că te uraște. Amintește-ți, în primul rând, că ei sunt complet dependenți de părinți, atât din punct de vedere emoțional, cât și fizic, iar orice conflict dintre voi îi va face să se simtă în nesiguranță. Tu ești întreaga lui lume! Prin urmare, atunci când copilul tău spune „te urăsc”, înseamnă că suferă intens și este cu adevărat afectat. Tocmai în acel moment el are nevoie cel mai mult de sprijin emoțional. Este foarte important să nu o luăm la modul personal și în nici un caz să nu reacționăm agresiv.

Fii atent la ce îl deranjează pe copil și dă-i dreptul să simtă furia. Când țipă „Te urăsc”, țipă pentru că așa simte. Nu răspunde niciodată cu atacuri, disciplină sau pedepse, acestea doar vor înrăutăți situația. Poți răspunde cu: „ Îmi pare rău că simți asta” , „ Mă doare că îmi spui asta”, „ Ok, fac și eu ce pot, însă chiar dacă te simți foarte supărat pe mine, eu te iubesc în continuare” sau „ Nu este nici o problemă, te iubesc eu cât pentru amândoi”.

O variantă potrivită ar fi să asculți și să lași copilul să își exprime sentimentele fără să fie întrerupt sau determinat să se simtă vinovat. Dacă unui copil i se permite să-și exprime furia ea va fi eliberata și nu va fi forțat să și-o reprime.

Deoarece sunt complet dependenți de părinți, copiii devin disperați dacă nevoile lor nu sunt îndeplinite. Dorințele, nevoile lor, sunt resimțite mult mai intens decât la adulți și este foarte ușor pentru copii să se simtă nedreptățiți. Dorințele sau micile lor capricii reprezintă de fapt pentru ei nevoi emoționale profunde.

Părinții noștri nu ar fi tolerat să ne audă spunând acele două cuvinte când eram noi copii, așa că nu lăsați părinții interiorizați să vă controleze propriul mod de a va creste copilul în lumea modernă de astăzi. Fiecare generație este diferită. Ignorați-le vocile și faceți ceea ce știți că este corect.

Tot ce trebuie să știi este că propriul tău copil a ajuns într-un stadiu de dezvoltare (cel puțin copilăria mică) si este normal să reacționeze așa, însă acest lucru nu este sfârșitul lumii și nu trebuie să ne învinovățim pentru asta sau să reacționăm așa cum o face copilul. Da, vor durea enorm aceste două cuvinte însă cu cât ești mai pregătit din punct de vedere emoțional cu atât vei putea trece mai ușor peste această etapă și îți vei putea susține copilul așa cum are el nevoie.

 

Adaugă comentariul tău. Adresa ta de email nu va fi afișată pe site. Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii.

Acest site foloseşte cookies! Continuarea navigării implică acceptarea lor. Mai multe informații

The cookie settings on this website are set to "allow cookies" to give you the best browsing experience possible. If you continue to use this website without changing your cookie settings or you click "Accept" below then you are consenting to this.

Close