Ceea ce descriu aici este diferit ca organizare și mai profund ca nivel. Nu este vorba despre evitarea conflictului ca atare, ci despre o organizare identitară în care menținerea conectării emoționale a devenit condiționată de adaptare continuă. Persoana nu se adaptează pentru că nu știe să spună nu. Se adaptează pentru că sistemul ei nervos a învățat că pierderea armoniei relaționale este un preț prea mare. Nu „nu știu cum să spun ce simt” — ci „dacă spun ce simt, ceva se va schimba între noi”….