Aud des în cabinet persoane care îmi spun că le este pur și simplu frică. Teama existențială de moarte prematură, de abandon, de singurătare, de eșec sau temeri de pierdere a locului de muncă și odată cu acesta problemele financiare. Învățăm încă de mici copii să ne temem de orice ne-a provocat durere. Totusi frica are și o parte bună, aceia de a ne asigura supraviețuirea și de a crea condițiile necesare pentru siguranță. Dar ce facem dacă nu reușim să ne gestionam durerea, fie din cauza unor circumstanțe care nu s-au aflat sub controlul nostru, fie pentru că nu am învățat încă cum să ne protejăm mintea atunci când este nevoie?